marți, 22 decembrie 2009

Bullshit saga: Bullshit aplicat in interviurile de recrutare


 


Concise Oxford Dictionary ne spune ca “bull” inseamna non-sens si dateaza din secolul al XVII-lea, fiind probabil imprumutat din limba franceza, de la “boul” care inseamna eroare, greseala.  Termenul  “bullshit'” a devenit insa popular de-abia in timpul celui de-al doilea razboi mondial si este vazut in ziua de astazi de catre cei mai multi vorbitori de limba engleza ca o alaturare sugestiva intre “bull” si “shit”, deci un fel de “rahat de bou”… 

Probabil ca cei mai multi dintre noi folosim “bullshit” cu evidente conotatii negative, atunci cand cineva fie incearca “sa ne prosteasca”, sa ne “vanda gogosi”, fie vorbeste cu referire la un subiect pe care nu il cunoaste, preluand idei pe care nu le intelege si de regula folosind un limbaj din care exercitiul gandirii lipseste. 

Fara doar si poate in ziua de astazi “bullshitting”-ul a devenit o aptitudine dezirabila, si asta mai ales in mediul corporatist.  Un prim moment important in orice cariera de bullshitter este intalnirea cu specialistul in resurse umane.

Mai toate website-urile si cartile de specialitate il sfatuiesc pe candidat cum sa evite un raspuns direct la intrebarile dificile pe care specialistul HR le va folosi  in timpul interviului pentru a testa capacitatea de integrare, soft skill-urile si experienta potentialului viitor angajat.  Un lucru trebuie stiut din start: specialistul HR este un bullshitter de profesie – daca ai impresia ca iti vorbeste ca si cum ti-ar fi cel mai bun prieten, ei bine asta inseamna ca stie foarte bine ceea ce face. Nu uita ca esti supus observarii, ca cel din fata ta are un plan de intrabari bine stabilit si ca felul in care interactioneaza cu tine este de fapt o metoda de interogare. Primul impuls va fi sa vorbesti deschis, insa nu face aceasta greseala, fii in schimb foarte atent cum iti formulezi raspunsurile si incearca sa intelegi care este motivatia din spatele fiecarei intrebari. Cateva exemple:



1. De ce vrei sa lucrezi pentru compania noastra?
Rare sunt situatiile in care potentialul candidat cunoaste deja suficient de bine compania incat sa stie cu exactitate de ce vrea intr-adevar sa ii devina angajat; detalii importante precum comunicarea cu colegii, stilul de lucru al managerilor, conditiile salariale, posibilitatile de promovare, trainingul, programul de lucru, toate acestea sunt fie ignorate, fie prezentate mult mai tarziu in procesul de recrutare.  Intrebarea de fapt testeaza cat de pro-activ este candidatul, cat de bine s-a pregatit pentru acest interviu: a vizitat website-ul companiei, a citit articole din ziar referitoare la activitatea si strategia acesteia, este familiar cu cultura de firma din companie.  Pregateste-te in avans si expune aceste cunostinte intr-o maniera care sa impresioneze. Google it!

2. De ce cauti alt job? Ce nu iti place la locul de munca actual?
Teritoriu minat: vreau o remuneratie mai buna, nu imi suportam sefii, colegii sunt barfitori si incapabili, stau cate 14 ore pe zi la job, dezorganizare totala in firma, toate acestea sunt motive reale care nu au insa ce cauta in raspunsul tau. Ele ar putea spune celui din fata ta ca nu iti place lucrul in echipa, ca esti o persoana lenesa, dificila sau te intereseaza doar banii. Bullshit tip: explica de ce job-ul de fata ti se pare mai interesant folosind job description-ul dat chiar de viitorul angajator, cu referire la continut (care ti se pare mai atractiv) si la aptitudini (pe care le vei folosi mai bine in noul job);  poti face referire la posibilitatile de promovare si la cunostintele pe care le vei dobandi la noul loc de munca, dar nu discuta despre salariu si nu emite critici fata de firma la care inca mai lucrezi (sau de la care ai plecat). Specialistul HR stie ca daca ai vorbit rau despre o firma este posibil sa faci la fel si in viitor; subiectul atentiei sale esti tu, si nu compania pentru care ai lucrat. 

3. Fa-ti propria critica. Ce defecte ai? Unde este nevoie de imbunatatiri?
Este o intrebare dificila pentru ca vrei sa transmiti ideea ca esti capabil sa te auto-evaluezi, dar in acelasi timp nu vrei sa ii servesti pe tava HR-istului slabiciunile tale. In mod evident, cu raspunsuri gen “nu stiu” sau “nu m-am gandit pana acum” nu poti sa obtii decat un scor foarte slab. Solutia: te concentrezi pe unul sau doua aspecte negative de performanta, pentru ca apoi sa transmiti ideea ca ai o solutie si ca de fapt ele nu mai constituie o problema. Cu alte cuvinte, nu trebuie sa cauti niste slabiciuni, ci niste solutii pentru probleme cu care te-ai intalnit. De exemplu:  “deadline-urile ma streseaza insa din experienta anterioara am invatat ca o planificare atenta si o buna organizare pot fi de mare ajutor in acest sens; de aceea planificarea este foarte importanta pentru mine”. Sau: “nu ma simt confortabil cand sarcinile si ariile de responsabilitate nu sunt bine trasate, confuze; de aceea prefer sa discut aceste lucruri cu managerii in avans, pentru a intelege care sunt asteptarile lor de la mine”. Sau: “imi displac situatiile in care trebuie sa dau un feedback negativ echipei mele, insa din experienta am aflat cat de importanta este comunicarea in rezolvarea unei probleme; daca trebuie discut despre probleme de performanta ma concentrez asupra faptelor, si nu a interpretarilor personale, incercand sa trasmit mesajul ca printr-o critica obiectiva avem de invatat unii de la ceilalti”. 

4.  Unde te vezi peste cinci/zece ani? Ce vrei sa realizezi pana atunci?
Nu te arunca sa spui ca vrei sa ocupi o functie inalta, eventual strategica in companie.  Posibilitatile de promovare sunt de multe ori limitate si daca exagerezi specialistul HR se va gandi ca nu iti poate oferi ceea ce cauti. La cealalta extrema, poate nu te intereseaza decat sa ai un venit lunar si ambitiile tale se extind in afara vietii de corporatist; in acest caz, inventeaza! Arata ca doresti sa devii o resursa importanta pentru companie, sa iti construiesti un network puternic si sa performezi astfel incat contributia ta sa fie apreciata. Iti place sa fii recunoscut pentru experienta si cunostintele tale, insa esti destul de maleabil cand vina vorba de promovare, atat timp cat sanse exista. 

5. Care sunt atuurile tale? De ce ar trebui sa te angajeze? Prin ce te deosebesti de restul?
Fiecare este deosebit in felul lui, sau cel putin asa ne spun mamele cand suntem mici; mai greu este insa sa explicam in cuvinte frumoase de ce suntem noi asa de speciali. Mentioneaza capabilitatile tale tehnice (hard skills), dar tine cont de faptul ca un avantaj competitiv este dificil de obtinut numai pe aceste baze. Diferentierea se face prin soft skills, pentru ca acestea sunt mai greu de imitat/dobandit si deci ne pot individualiza in fata specialistului HR. Raspunsul depinde foarte mult de job-ul pentru care aplici – esti unic datorita rationamentului profesional (esti un thinker, stii sa judeci problemele si sa identifici solutii pe baza unui set de principii profesionale, chiar atunci cand acestea nu sunt traduse in reguli si proceduri clare); a aptitudinilor tale naturale pentru comunicare si negociere; esti un challenger (iti place sa analizezi critic si sa imbunatatesti sistemele din cadrul firmei) sau un finisher (ai o privire de ansamblu, stii sa evaluezi stadiul unui proiect si sa unesti capabilitatile intregii echipe intr-un efort sustinut care sa asigure succesul). Top bullshit, nu-i asa? Alege rolul care se potriveste cel mai bine functiei pe care o vei ocupa. Un bun punct de plecare pentru aceste roluri gasesti aici.

 


Top bullshit:


Specialistul HR spuneam ca este un professional bullshitter, asa ca ai grija. In primele minute ale interviului incearca sa iti dai seama cat de atasat este de BS si adapteaza raspunsurile in functie de aceasta. Daca cel care ia interviul foloseste key words si catch phrases, daca pare nepriceput in a se apropia de tine, usor stanjenit de comunicare, imprecis in intrebari, atunci probabil ca este un iubitor de BS, asa ca raspunde intocmai, folosind jargon corporatist si evitand detaliile atunci cand este posibil. Acesta este cazul unui HR-ist neexperimentat, care a rumegat niste teorii de management al resurselor umane si vrea sa bifeze niste idei fara sa gandeasca prea mult. Lasa-l in zona lui de confort, aminteste-ti ca el este factor de decizie si ofera-i raspunsurile pe care le asteapta.
Un specialist experimentat si interesat de ceea ce face va proceda invers, te va ruga sa explici ce intelegi tu prin “teamwork”, sau ce presupune sa ai “excellent project management skills”, asa ca cel mai bine este sa fii pregatit cu astfel de explicatii. Fii sigur ca stii sa explici toate aptitudinile pe care le-ai ingramadit in CV si pregateste cateva exemple care sa le sustina. Daca cel din fata ta iti ataca mereu raspunsurile si te pune sa explici in mai multe cuvinte inseamna ca persoana respectiva vrea raspunsuri reale, “BS free”; ai grija in aceasta situatie sa nu te abati de la intrebare si sa nu folosesti concepte pe care nu le stapanesti bine. 


Intr-un post viitor despre cum aplicam bulshitareala dupa ce am fost angajati, deci la locul de munca.  Pam pam!

3 comments:

Trimiteți un comentariu

 

Copyright © 2011 Paranoiatopia. All Rights reserved
RSS Feed. This blog is proudly powered by Blogger. Design by dzignine based on Minima-White code frameworks