luni, 9 aprilie 2012

Mâncărică de soia



Într-o cratiță cât se poate de obișnuită (eu am una albastră cu floricele roșii, de exemplu) se pune apă Evian la fiert, vreo trei pahare mari, iar când a dat în clocot se toarnă tulpinițele de soia și se lasă circa două minute dar nu mai mult de cinci, pentru că tulpinițele sunt destul de firave, lăsate prea mult au tendința să dispară. După asta se scot tulpinițele de culoare străvezie (semn că s-au fiert exact cât trebuie, mai ales dacă nu sunt gelatinoase) și se spală bine oala de impurități. Acum suntem deja pregătiți să fierbem granulele de soia, pe care le vom condimenta cu sare și piper (ardelenii să se abțină de la boia pentru că face rău la glandă). Se lasă la foc moale exact 20 de minute, timp în care puteți să spălați vasele sau să vă gândiți la meniul pentru seara următoare, economisind astfel clipele pierdute. Din când în când amestecați ușor ca să nu se prindă. Dacă țineți neapărat ca în acest timp să și mestecați, vă recomand rucola, această iarbă este un puternic antioxidant natural cu efecte imediate.

Acum luăm bucățelele de tofu și le tragem în ulei la tigaie - eu pun doar două linguri de ulei, pentru că nu îmi plac mâncărurile grase, dar probabil că merge și mai mult, în funcție de preferințele personale. Treaba asta se face cu atenție, întoarceți cubulețele albe de pe o parte pe alta cu tandrețe. Gândiți-vă cum ar proceda un chinez expert într-o situație relativ similară cu cea în care vă aflați. Puneți deasupra granulele de soia deja fierte, apoi tulpinițele de soia, fierte și ele. Mai lăsați-le pe aragaz așa vreo cinci minute, turnați apoi niște lapte de soia, omogenizați compoziția la foc iute încă vreo jumătate de oră, până aproape scade de tot. Folosiți o paletă de plastic, altfel riscați să stricați tigaia de teflon. La sfârșit se pune după ochi niște soy sauce, care nu este altceva decât sos de soia. Mare grijă să nu scăpați prea mult, odată pus peste mâncare sosul nu mai poate fi luat înapoi. La soy sauce, se aplică principiul universal valabil al artei culinare: cu cât este mai gros cu atât calitatea este mai mare.

Este o rețetă simplă, deși nu foarte ușor de făcut. Se servește seara, cu prieteni mulți adunați pentru un eveniment special. Ca muzică, recomand ceva alert, care să îmbie invitații să bage în gură într-un ritm alert. Bineînțeles, este o mâncărică foarte vegetariană, conține zero colesterol, plus betacaroten esențial și mai ales zinc, cupru, fier și alte metale rare. Se servește rece, cu suc de soia nemodificat genetic. Vă doresc poftă bună!


 

Copyright © 2011 Paranoiatopia. All Rights reserved
RSS Feed. This blog is proudly powered by Blogger. Design by dzignine based on Minima-White code frameworks